The Giver (2014) - Recenzie

by - noiembrie 17, 2014

Pe scurt:

"Acţiunea are loc într-o societate distopică şi ternă a viitorului, în care oamenii au fost lăsaţi fără nici un fel de amintiri, astfel încât aceştia nu mai manifestă nici un fel de sentiment sau emoţie, fiind asemenea unor roboţi ale căror îndatoriri/meserii sunt prestabilite. Când un băiat de 12 ani este desemnat drept Receptor al Amintirilor (The Giver), descoperă că lucrurile nu sunt atât de frumoase şi de perfecte precum îşi imagina."







Parerea mea:


Cand am fost la cinema sa vad "The Maze Runner", am vazut posterul filmului si in josul lui, cartea dupa care a fost ecranizat. Stiind ca e o aparitie a Editurii Art, m-am gandit ca filmul e ceva copilaros, mai pentru pusti, asa ca nu ma tenta sa-l vad pe marele ecran. In urma cu cateva zile, plictisita fiind, am cautat un film bun, scurt si nou aparut la care sa ma uit. Fara sa vreau am dat de "Darul lui Jonas" si am zis sa-l incerc.
Amm... va amintiti ca mai sus am zis ca e "ceva copilaros"? Ei bine, m-am inselat!
Din categoria filmelor care-nu-s-au-dovedit-a-fi-ceea-ce-credeam-eu-ca-sunt, de la "TMR" in prezent, vine "Darul lui Jonas" :)))

La inceput, filmul e alb-negru si am crezut ca asa va fi pe toata perioada lui: o lume distoipica, in care totul e perfect si facut dupa un tipar exact, un fel de cliseu ce tebuia sa se prezinte in contrast cu fundalul gri si trist, dar dupa ce il intalnim pe Jonas, totul se schimba. El pare ca vede lumea altfel si ca are acces la emotii si sentimente. 


Exista o ceremonie care-ti alege viitorul in societate - din punctul meu de vedere, a cam semanat prea mult cu "Divergent" -, iar prietenii lui devin ingrijitor de bebelusi - Fiona - si, respectiv, pilot - Asher - si incep sa se integreze in societate, urmandu-i regulile si incetand sa-si puna intrebari. Jonas a fost mereu curios, asa ca la finalul ceremoniei, afla ca dobandeste toate caracteristicile de care are nevoie un Receptor al Amintirilor. In fiecare generatie a existat unul si acum era randul lui Jonas. Datatorul Amintirilor alege sa-i dea franturi de amintiri - rasete, culori, sentimente -, insa Jonas, uimit de tot ceea ce li s-a fost furat, vrea sa afle mai multe si incearca sa-i spuna Fionei despre tot ceea ce a aflat - chiar daca asta a incalcat una dintre cele mai importante reguli ale unui Receptor. Incercand sa o faca sa vada lumea cum o vede el, ii trezeste Liderului Inteleptiolor interesul. Jonas nu respecta regulile si asta duce la rebeliune.



Dar cand Datatorul de amintiri alege sa-i satisfaca curiozitatea si ii daruieste toate amintirile, Jonas afla ca lumea inseamna mai mult decat lucruri pozitive. Toate acele amintiri dureroase si aflarea adevarului din spatele societatii in care traieste, il fac pe Jonas un adevarat luptator. Amenintat de viziunea pe care o au oamenii asupra lui, de tradarea celui mai bun prieten si sentimentele de iubire pe care le dezvolta fata de Fiona, Jonas se vede nevoit sa-l protejeze pe micutul Gabe - un nou-nascut Receptor - de la moarte.


Mi-a placut foarte mult si primul lucru pe care am sa-l fac este sa citesc si cartea! Ceea ce n-am prea inteles a fost sfarsitul, insa dupa ce voi lectura cartea, sper ca totul sa se limpezeasca. Cred ca e ceva nou si diferit fata de celelalte filme distoipice pentru ca personajul principal este inca tanar, iar actiunea, desi complexa, a fost prezentata intr-un mod simplist. Ce se intampla cu Jonas si cu micutul Gabe? Dar cu dragostea lui pentru Fiona? Si prietenul sau, oare sa-l fi tradat intr-adevar, sau a avut un motiv intemeiat? 
Nu-i asa ca merita vazut? ^^



Nota:
WOW! RECOMAND :)







Trailer:



- Diana

You May Also Like

1 comments

  1. Legat de comparația cu Divergent, The Giver a fost scrisă mult înainte. Cât despre întrebările nelămurite din film... și eu am citit cartea din cauza lor. N-o să-ți dau vreun spoiler, dar o să-ți spun doar că te așteaptă o mare, mare supriză.
    Spor la citit!

    RăspundețiȘtergere