Recenzie „BECKS MERGE LA ȘCOALĂ” (Octopussy #2) de Cristina Boncea
• Despre autoare •
Născută pe 1 ianuarie 1998, Cristina a scris primul ei roman intitulat „Octopussy” la vârsta de 16 ani. „Becks merge la școală” vine în continuarea acestuia în anul 2016. Autoarea locuiește în prezent în București iar activitățile sale zilnice constau în a scrie articole despre cărți pe site-ul personal cristinaboncea.com și a posta clipuri pe canalul ei de YouTube. Pe viitor, Cristina își dorește să publice cât mai multe cărți și să lucreze în domeniul literar. Visul ei e să devină traducător.
• Pe scurt •
După ce au fost subiect de studiu pentru boala Octopussy descoperită de unchiul lor, gemenele Becks și Hyena sunt obligate să se despartă. De data aceasta, Becks pleacă la liceu în Anglia. Pentru ea, școala însă nu va fi decât un pretext pentru a experimenta cât mai mult – de la sex dezinhibat, până la dragoste și prietenie – totul departe de casă, de Hyena și de mediul familiei sale… ciudate. Detestată de cercul noilor colege, acceptată așa cum este, în cele din urmă, dar și îndrăgostită de tânăra Natty, Becks încearcă să afle răspunsuri clare la întrebările aparent inexplicabile care au condus-o până în acest moment al vieții sale. Ce are de făcut? Ce înseamnă normal și ce nu? Care sunt limitele? Care este adevărul? Poate fi oare el aflat? Și cu ce riscuri?
Mulțumiri Cristinei penru carte ^.^ !
O puteți comanda de aici.
• Părerea mea •
Cu siguranță e mai bună decât primul volum!
După ce ne-am familiarizat cu personajele în „Octopussy” #1, în cel de-al doilea volum le avem în centrul acțiunii pe cele două surori gemene, Becks și Hyena. Acum e timpul ca gemenele să meargă la liceu. În timp ce Hyena hotărăște să rămână în țară, Becks pleacă în Marea Britanie la studii, într-o școală de fete. Nimic anormal. Până aici...
Hyena. După ce s-a întors de la clinica unde fusese internată pentru că avea anumite probleme, e dispusă acum să lase totul în urmă și să devină un copil normal. Învață bine la școală și-și dedică timpul studiului. Nu prea are prieteni, dar asta nu o deranjează. Apoi Candie și Gary - părinții lor - se hotărăsc să plece în Germania, lăsând-o pe Hyena în grija mătușii ei care vine însoțită de... fiul ei, verișorul Hyenei. Oare relația dintre cei doi se menține la stadiul de rudenie? Sau e ceva mai mult între ei?
De cealaltă parte, Becks găsește ocazia perfectă pentru a face tot ce și-a dorit. Fără controlul părinților, fără reguli, fără oameni care s-o cunoască. Viața nouă după care aceasta tânjea! Își dezvoltă și descoperă sexualitatea, își face prieteni de tot felul și rămâne aceeași Becks pe care o știm din primul volum, deși mi se pare că poate puțin mai cuminte. Sau, de fapt, mai matură. Căci nu mai e un simplu copil curios, ci o adolescentă care știe ce vrea. Și de fiecare dată obține ceea ce-și dorește! Dar oare merg lucrurile așa de bine pe cât spera? Nu și după ce aventura ei cu Natty, o tipă din Germania pe care Becks a luat-o în vizor, se transformă într-o prietenie. E gata Becks pentru asta? Pentru ceva serios? Chiar și atunci când Natty o invită pe Becks la ea acasă, în Germania? Exact unde sunt părinții ei...
Ah, și doar n-ați crezut că unchiul Philip e plecat și dispărut, nu? Toată povestea legată de el și de studiul pe care l-a făcut pe familia Sugar s-a materializat într-o carte. Și pare că a obținut ceea ce și-a dorit: faimă, bani,... fericire? Și când gemenele află despre carte, care e reacția lor? Care e, de fapt, reacția tuturor?
Da, într-adevăr e mai bună ca prima. Nu știu cât de mult prin poveste sau prin personaje, dar cu siguranță prin tehnică. Pentru că deși nu e o carte extrem de mare, Cristina a reușit în mai puțin de 200 de pagini să surprindă esența întâmplărilor, să sară peste descrierile lungi, care uneori devin plictisitoare și să se axeze mai mult pe fapte și pe ceea ce le caracterizează pe cele două gemene. Mi s-a părut o carte mult mai fluidă decât cea din urmă, mult mai plină, cum îmi place mie să-i zic. Se vede evoluția Cristinei în ceea ce privește scrisul, dar și în ceea ce privește personajele pentru că pot spune că și cele două fete s-au maturizat, iar acest volum surprinde diferențele dintre Becks și Hyena, care ajung cumva să se completeze una pe cealaltă.
Cu toate acestea, aș fi vrut ceva mai mult de la personaje și de la carte, în general. Deși, la fel ca în prima, întâlnim scene de sex și limbaj colorat, mi s-a părut că sunt ceva mai potolite, mai gândite și mai bine integrate în poveste. Finalul a fost complet neașteptat și cred că toți cei care au citit cartea au fost la fel de uimiți ca mine. Dar aș fi vrut să se oprească acolo, în acel moment. Personal, aș fi păstrat numai ultima parte din „Epilog”. Așa, povestea ar fi fost mult mai misterioasă, mult mai intrigantă.
Cum ajung să se schimbe cele două gemene? Cum e viața în Anglia și care sunt planurile lui Becks pentru acest prim an de liceu? Care-i sunt „victimele” și cum evoluează relația dintre ea și Natty? Cum reușește unchiul Philip să le dea lumea peste cap și ce descoperă Becks despre trecutul familiei ei? O carte „șocantă”, scrisă cum bine ne-am obișnuit în stilul Cristinei, în care „uitarea e singurul fel prin care poți rămâne normal la cap”. O poveste despre două surori gemene, un unchi aproape nebun, o carte de succes și o boală ciudată. O lectură ușoară pe care o poți savura alături de un pahar mare cu cafea de la Starbucks.
„De ce toți oamenii trebuie să fie nebuni? Acum văd mai bine. Toți mint, toți ascund o grămadă de chestii. Și eu sunt tâmpită doar pentru că fac ceea ce gândesc. Când nimeni altcineva nu face asta! Asta e boala mea?”
„Ea și întreaga ei familie au fost personaje într-o carte. «Poate încă suntem»... Hahaha, ce gând nebun!”
• Nota •
Cu siguranță e mai bună decât primul volum!
După ce ne-am familiarizat cu personajele în „Octopussy” #1, în cel de-al doilea volum le avem în centrul acțiunii pe cele două surori gemene, Becks și Hyena. Acum e timpul ca gemenele să meargă la liceu. În timp ce Hyena hotărăște să rămână în țară, Becks pleacă în Marea Britanie la studii, într-o școală de fete. Nimic anormal. Până aici...
Hyena. După ce s-a întors de la clinica unde fusese internată pentru că avea anumite probleme, e dispusă acum să lase totul în urmă și să devină un copil normal. Învață bine la școală și-și dedică timpul studiului. Nu prea are prieteni, dar asta nu o deranjează. Apoi Candie și Gary - părinții lor - se hotărăsc să plece în Germania, lăsând-o pe Hyena în grija mătușii ei care vine însoțită de... fiul ei, verișorul Hyenei. Oare relația dintre cei doi se menține la stadiul de rudenie? Sau e ceva mai mult între ei?
De cealaltă parte, Becks găsește ocazia perfectă pentru a face tot ce și-a dorit. Fără controlul părinților, fără reguli, fără oameni care s-o cunoască. Viața nouă după care aceasta tânjea! Își dezvoltă și descoperă sexualitatea, își face prieteni de tot felul și rămâne aceeași Becks pe care o știm din primul volum, deși mi se pare că poate puțin mai cuminte. Sau, de fapt, mai matură. Căci nu mai e un simplu copil curios, ci o adolescentă care știe ce vrea. Și de fiecare dată obține ceea ce-și dorește! Dar oare merg lucrurile așa de bine pe cât spera? Nu și după ce aventura ei cu Natty, o tipă din Germania pe care Becks a luat-o în vizor, se transformă într-o prietenie. E gata Becks pentru asta? Pentru ceva serios? Chiar și atunci când Natty o invită pe Becks la ea acasă, în Germania? Exact unde sunt părinții ei...
Ah, și doar n-ați crezut că unchiul Philip e plecat și dispărut, nu? Toată povestea legată de el și de studiul pe care l-a făcut pe familia Sugar s-a materializat într-o carte. Și pare că a obținut ceea ce și-a dorit: faimă, bani,... fericire? Și când gemenele află despre carte, care e reacția lor? Care e, de fapt, reacția tuturor?
Da, într-adevăr e mai bună ca prima. Nu știu cât de mult prin poveste sau prin personaje, dar cu siguranță prin tehnică. Pentru că deși nu e o carte extrem de mare, Cristina a reușit în mai puțin de 200 de pagini să surprindă esența întâmplărilor, să sară peste descrierile lungi, care uneori devin plictisitoare și să se axeze mai mult pe fapte și pe ceea ce le caracterizează pe cele două gemene. Mi s-a părut o carte mult mai fluidă decât cea din urmă, mult mai plină, cum îmi place mie să-i zic. Se vede evoluția Cristinei în ceea ce privește scrisul, dar și în ceea ce privește personajele pentru că pot spune că și cele două fete s-au maturizat, iar acest volum surprinde diferențele dintre Becks și Hyena, care ajung cumva să se completeze una pe cealaltă.
Cu toate acestea, aș fi vrut ceva mai mult de la personaje și de la carte, în general. Deși, la fel ca în prima, întâlnim scene de sex și limbaj colorat, mi s-a părut că sunt ceva mai potolite, mai gândite și mai bine integrate în poveste. Finalul a fost complet neașteptat și cred că toți cei care au citit cartea au fost la fel de uimiți ca mine. Dar aș fi vrut să se oprească acolo, în acel moment. Personal, aș fi păstrat numai ultima parte din „Epilog”. Așa, povestea ar fi fost mult mai misterioasă, mult mai intrigantă.
Cum ajung să se schimbe cele două gemene? Cum e viața în Anglia și care sunt planurile lui Becks pentru acest prim an de liceu? Care-i sunt „victimele” și cum evoluează relația dintre ea și Natty? Cum reușește unchiul Philip să le dea lumea peste cap și ce descoperă Becks despre trecutul familiei ei? O carte „șocantă”, scrisă cum bine ne-am obișnuit în stilul Cristinei, în care „uitarea e singurul fel prin care poți rămâne normal la cap”. O poveste despre două surori gemene, un unchi aproape nebun, o carte de succes și o boală ciudată. O lectură ușoară pe care o poți savura alături de un pahar mare cu cafea de la Starbucks.
„De ce toți oamenii trebuie să fie nebuni? Acum văd mai bine. Toți mint, toți ascund o grămadă de chestii. Și eu sunt tâmpită doar pentru că fac ceea ce gândesc. Când nimeni altcineva nu face asta! Asta e boala mea?”
„Ea și întreaga ei familie au fost personaje într-o carte. «Poate încă suntem»... Hahaha, ce gând nebun!”
• Nota •
Becks |
Hyena |
Natty |
Dragoș, verișorul gemenelor |
Candie și Gary |
• Primul volum •
* click pe copertă petru a citi recenzia *
0 comments