miercuri, 6 aprilie 2016

În curând la Editura ARTHUR!

Tom îşi petrece vara în casa unchiului şi a mătuşii, departe de părinţii şi fratele lui. Resemnat şi trist, ascultă bătăile pendulei din hol.

Ora unsprezece... Ora douăsprezece... 

Ora treisprezece...

Treisprezece! Băiatul dă fuga pe scări în jos şi descoperă o grădină minunată. 

Nimeni nu ştie însă de existenţa ei.

În grădina de la miezul nopţii, Tom trăieşte aventuri de neuitat şi nici vorbă să fie singur: întâlneşte acolo câţiva copii care, după hainele pe care le poartă, par a veni din alt secol. Şi asta nu-i nimic: dintre ei, numai o fetiţă, Hatty, îl poate vedea. 

Oare sunt nişte fantome? 

Sau Tom însuşi e o fantomă?...


Pe degetele mari ale Domnului, tare greu e să fii domniță în anul 1290! Catherine are 14 ani și ar prefera să iasă cu păstorul de capre, la pășune, și să-și petreacă vremea dănțuind cu sătenii la praznice, dar mama și doica ei au alte idei: vor cu orice chip să o educe ca să devină o doamnă desăvârșită. Așa se face că este supusă la cele mai plicticoase cazne: trebuie să toarcă, să brodeze și să cârpească. Să învețe să-și țină ochii plecați și gura ferecată. Să pregătească diferite leacuri pentru mahmureală, burți stricate, dureri de cap și de dinți (tratate atunci cel mai eficient cu găinaț de corb).

Dar zile fripte îi face cu adevărat bestia de tată, care vrea să o mărite cu orice chip. Astfel, pe la conacul lor se perindă tot felul de pețitori, unul mai bătrân și mai neisprăvit ca altul, însă Catherine are mereu ac de cojocul lor. Face ea ce face și toți acești mocofani fug rupând pământul. Asta până când își face apariția Barbă Nețesălată... 



În Valea Mominilor vine primăvara. După o sută de zile și o sută de nopți de hibernare, Momi, Puftabac și Smiorc se trezesc puși pe fapte mari. Urcă degrabă pe cel mai înalt vârf de munte și găsesc un obiect neobișnuit: o pălărie neagră magică. Orice ajunge în interiorul pălăriei se transformă în altceva. În momicasă e mare zăpăceală, dar mominii, dornici de aventură, nu se sperie cu una, cu două.

Pălăria Vrăjitorului e o poveste despre vietăți mai mici și mai măricele, despre întâmplări, unele nemaipomenit de frumoase, altele care-ți dau fiori, așa cum se cuvine ca să poți spune că ai avut o vară pe cinste.





Billy Miller tocmai a început clasa a doua şi are mari emoţii. Oare e suficient de deştept? S-a mai și lovit la cap în vacanţă. În plus, stă la masă cu nesuferita de Emma, care îl tot necăjește, şi a supărat-o pe doamna Silver, învăţătoarea lui, chiar din prima zi. 

Marile drame ale lui Billy sunt legate de lucrurile mărunte: cum să facă să stea treaz o noapte întreagă sau cum o să înveţe pe de rost poezia pentru serbare. Zilele din anul lui Billy Miller se adună ca un bulgăr de zăpadă rostogolit pe îndelete, cu toate momentele trăite din plin, fie ele mai frumoase sau mai grele.





Și în final, o (ALTĂ) reeditare a seriei „Percy Jackson”. Până acum doar a primului volum, „Hoțul fulgerului”:


Let's talk about this, a little bit! La un moment dat am întrebat un reprezentant de-al editurii care venise la mine în liceu, care-i faza cu toate reeditările astea. „Testăm piața și preferințele publicului” mi-a spus el. Okay, okay, testați. Dar ce ziceți de un poll online mai bine? În loc să scoateți einșpe mii de reeditări pentru aceleași cărți? Spre exemplu, primul volum din „Percy Jackson” a mai avut până acum încă 4 coperți. Hmm, cred că în loc să scoată o copertă asemănătoare mult cu prima, mai bine ar încerca să scoată un box set în care cotoarele să se potrivească sau să formeze o imagine, ceva. Mi se pare că deși încearcă să facă ceva nou, ajung prin a face ceva destul de inutil. Pe bune că nu mă încălzește cu nimic această copertă. Dacă scoteau un box set, atunci da, cred că eram prima care pune mâna pe el. Și sunt așa de pornită nu pentru că aș avea ceva cu editura, dimpotriva! Chiar îmi place mult, iar „Percy Jackson” a devenit una dintre cărțile mele preferate și sper să ajung să-mi completez seria în aceeași ediție (cam urâțică aș spune * am volumul din ultima poză *).



Doar uitați-vă câte variante de box set-uri sunt:






Ne-ar prinde bine și nouă unul #zicșieu (!!!) La fel și la alte serii și edituri (points at Harry Potter) :D

Nu știu de voi, dar eu o să încerc să-mi completez seria așa cum am încerput-o și am să încerc să nu-mi cumpăr imadiat o carte nou apărută la Art/Arthur/Paladin pentru că nu se știe niciodată când vin cu o reeditare mai bună, mai frumoasă, mai altfel sau dimpotrivă, mai rea. Dintre cărticelele de mai sus am pus ochii pe primele două (mai ales pe prima care-mi sună cumva a o combinație între „Coraline” și „Miss Peregrine”). Voi ați pus ochii pe ceva? :)





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Your opinion matters!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...