Recenzie: Fata cu vise alb-negru de Andreea Russo

by - ianuarie 19, 2017

↠ Broșată cu supracopertă 🌙 170 de pagini 🌙 noiembrie 2016 🌙 Editura Bestseller
↠ Gen: contemporan, psihologic, polițist
↠ Mulțumesc super mult Editurii Bestseller pentru acest exemplar ^-^ !
↠ Comandă de aici.
↠ Rating ↴
Cum e să trăiești între alb și negru? 
Mia este o pianistă remarcabilă. Toți îi prevăd un viitor frumos până în ziua în care dispare fără nicio urmă, în drum spre casă. Timp de 24 de ani nimeni nu o poate găsi. Ce s-a întâmplat? Poate fi elucidat adevărul prin intermediul unor vise? Și chiar dacă acestea apar la o tânără detectivă aflată abia la început de cale?

Andreea Russo este autoarea generației sale. Îşi scrie cărțile la calculator și telefonul mobil. Comunică pe Facebook cu cititorii săi pentru a afla părerea și așteptările lor. Lucrează cu pasiune asupra visului de a deveni într-o bună zi laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.
A debutat cu trilogia „Amintiri din viitor”, o utopie despre destin, trecut și viitor. Volumul I al trilogiei a fost premiat la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret din Chișinău, ediția a XX-a.




Ce se pot ascunde în spatele a o sută și ceva de pagini? Cât de mult se poate schimba povestea într-o fracțiune de secundă? Deși romanele polițiste n-au fost preferatele mele, acest roman a reușit să-mi stârnească curiozitatea, dorindu-mi să pătrund în adâncul minții Andanei, în visele ei, acolo unde deși totul este alb-negru, lumea este mult mai vie, iar amintirile sunt mult mai prezente.
- Unde fugi? 
- Nu știu, te căutam. 
- Îți era dor? 
- Nu, te căutam. 
- E același lucru.
Andana este o tânără despre care nu aflăm prea multe în primele pagini. Trăiește alături de un domn, are vise ciudățele, iar cel mai bun prieten al ei este mereu la un apel distanță. Apoi aflăm că eroina noastră vrea să devină detectiv, asemenea tatălui ei, și că nu-și mai amintește prea multe lucruri legate de trecutul ei. Tot ceea ce contează acum pentru ea este cazul pe care tatăl ei i l-a înmânat și această serie de vise în care un tânăr pare să-și facă apariția de fiecare dată.



Mia a fost o pianistă cu un viitor strălucit. O fată cuminte, retrasă, cu o prietenă și un iubit. Nimic neobișnuit. Asta până când într-o zi dispare, de parcă s-ar fi evaporat de pe fața pământului. Acum, după mai bine de 20 de ani, Andana alături de cel mai bun prieten al ei, Dio, încearcă să rezolve acest caz. Dar oare vrea Andana să elucideze într-adevăr acest mister? Dar dacă nu a fost cu adevărat un mister, iar adevărul s-a aflat mereu sub nasul ei?


O poveste destul de încâlcită, scrisă în așa fel încât să-l atragă pe cititor și mai mult în miezul cazului, să-l facă să devină el însuși un detectiv, spulberându-i, în final, orice ipoteză considerată evidentă. Căci romanul Andreei Russo nu este doar o simplă poveste despre o tânără care se joacă de-a detectivul, ci și o analiză asupra viselor, în care orice este posibil. Important este să-ți dorești.

Într-o localitate pustie, pe o stradă pustie, în fața unei case pustii se află o tânără care se simțea mai pustie decât toate luate la un loc.

Cu replici cam prea profunde pentru povestea în sine, cu personaje pe care aș fi vrut să le cunosc mult mai bine, care aș fi vrut să fie conturate în așa fel încât să mă atașez de ele, cu desene interesante și cu un plot captivant și o răsturnare de situație care te ie prin surprindere. Deși m-a dus cu gândul la un film vechi cu detectivi, cartea are un aer modern - atât prin numele personajelor, cât și prin elemente de natură științifico-fantastică. Nu este un roman complicat sau greoi, ci se citește ușor, la o cafea, într-o pauză sau în drum spre școală. Am terminat-o în 2 ore, iar finalul, pe cât de ciudățel, pe atât de neașteptat, m-a făcut să-mi schimb puțin părerea în legătură cu acest roman. Lipsesc multe elemente (descrieri, legături, aspecte ceva mai veridice), însă per total e o carte okay.



Reușesc Andana și Dio să dezlege misterul? Oare Mia mai este în viață după tot acest timp? Și de ce nu există fotografii cu ea? Oare a fost într-adevăr reală? De ce i-a dat tatăl ei acest caz? Și cum rămâne cu tânărul din vis? Ce legătură au visele cu viața Andanei? Un roman cu detectivi, vise alb-negru, o răsturnare de situație și o pianistă dispărută. „...nu știu ce aștept mai mult, realitatea sau visul. Două lumi paralele care au atâtea în comun și atâtea diferențe, încât le-aș uni.
- De ce nu mă întrebi niciodată la ce mă gândesc? 
- Hm, nu știu. La ce te gândești? 
- La cât de important e să savurezi momentul prezent. 
- În viața reală, poate. Aici suntem doar într-un vis. 
- Oriunde.




Dio

Andana

*tipul din vis*



You May Also Like

3 comments

  1. Doamne, ador citatele din cartea asta. Chiar dacă nu i-ai făcut o recenzie prea pozitivă, m-ai făcut curioasă, cred că o să-i dau o şansă. :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citatele sunt într-adevăr grozave! *.* e o carte chiar bună, deși îi lipsesc multe. Eu aș reciti-o, just for fun ^-^ (oh și desenele din interior sunt superbe)

      xx

      Ștergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere