duminică, 15 noiembrie 2015

Recenzie "OPAL" (Lux #3) de Jennifer L. Armentrout

Editura: Leda
Traducator: Claudia Roxana Olteanu
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 464

Cartea mi-a fost oferita de Editura Leda pentru recenzie si o puteti comanda aici.










Despre autoare:

Jennifer L. Armentrout locuieste in Martinsburg, Virginia de Vest. Cand nu scrie, isi petrece timpul citind, se uita la seriale foarte proase cu zombie, se preface ca scrie si isi petrece timpul cu sotul ei. Visurile ei de a deveni autoare au inceput in ora de algebra, cand isi petrecea timpul scriind mici povestioare... ceea ce explica notele mici la matematica. Jennifer scrie young adult paranormal, science fiction, fantasy si contemporary romance. Cartea ei, "Obsedian", o sa fie ecranizata, iar seria "Covenant" o sa fie transformata intr-un serial. Romanul ei, "Don't look back" a fost in 2014 nominalizat ca Cel Mai Bun Roman Young Adult Fiction de catre YALSA. De asemenea, mai scrie carti si sub pseudonimul de J. Lynn.

Pe scurt:


Daemon Black este unic.

Când s-a hotărât să-şi dovedească sentimentele pentru mine, a făcut-o într-un mod foarte serios. N-o să mă mai îndoiesc niciodată de el, iar acum, că am trecut de momentele dificile, ei bine… e multă combustie spontană între noi!

Dar nici măcar el nu poate să-şi protejeze familia de pericolul de a încerca eliberarea celor dragi.

După tot ce s-a întâmplat, eu nu mai sunt aceeaşi Katy. Sunt cu totul alta… Şi nu prea ştiu ce o să însemne asta până la urmă. Când fiecare pas pe care îl facem pentru a descoperi adevărul ne aduce mai aproape de organizaţia secretă responsabilă pentru torturarea şi testarea hibrizilor, îmi dau seama cât de uriaşe sunt capacităţile mele. Amintirea celor morţi încă mai dăinuie, ajutorul vine din cel mai improbabil loc, iar prietenii vor deveni cei mai nemiloşi duşmani – dar noi nu vom da înapoi. Chiar dacă rezultatul ne va spulbera pentru totdeauna lumea.

Împreună suntem mai puternici…. şi ei ştiu asta.

Parerea mea:

Nu stiu ce sa mai cred! Daca pana acum cateva saptamani ma rugam sa termin o data cartea asta cu care ma lalaiam de mult prea multe zile, acum chiar imi pare rau c-am terminat-o... oarecum!

Da, Katy il iubeste pe Daemon si da, si el o iubeste pe ea - si nu din cauza conexiunii sau a aspectului fizic; e ceva mai mult de-atat! Totul parea ca se terminase cu happy-end: sunt in viata - heey, asta e lucrul cel mai important -, trioul Black s-a reunit, ranile s-au mai vindecat, iar Blake si Will pastreaza distanta. Un capitol roz ce avea sa fie spulberat de decizia lui Dawson de a o recupera pe Bethany din mainile MA-ului. Si cine-l poate contrazice? La fel ca legatura dintre Daemon si Katy, Dawson simte ca Beth e sufletul lui pereche si merita sa-si riste viata pentru ea.

Intr-un moment ca asta, Blake reapare la fix pentru a propune o misiune sinucigasa in inima sediului unde sunt tinuti ostatici Beth si prietenul lui luxen, Chris. Dar cum sa intri intr-o baza atat de securizata? Se pare ca Blake avea raspunsul si la intrebarea asta. Prietenul lui mutant stia cel mai bine ce-i de facut! Dar oare se merita totul? Sau era doar o alta cursa in care Daemon si Katy trebuiau sa cada? Sa nu uitam, totusi, ca Blake e sau a fost agent dublu.

Cu toate acestea, misiunea nu mai parea atat de mortala cand Dawson a fost de acord fara ca macar sa clipeasca. Si asa se vad cu totii in drum spre un club dubios in cautarea lui Luc. Cine s-ar fi asteptat ca mutantul cel mai puternic si cu acces la atat de multe informatii esentiale era un pusti? Luc le da 15 minute "moarte" pentru a putea intra in sediu introducand parolele de trecere, sa-si salveze prietenii si sa se intoarca.  Si chiar daca pare putin, 15 minute ar fi fost de ajuns. Asta pana cand trec de prima poarta, apoi descopera un tunel in care... se pulverizeaza onix - un fel de kripton pentru luxeni.

Acum, de tot ce mai au nevoie e o a doua sansa. O a doua sansa sa intre in tunel fara sa fie afectati. Iar cum Blake e imun la onix - in urma tuturor testelor pe care MA-ul le-a facut pe el, ceilalti se vad nevoiti sa se antreneze si sa-si dezvolte imunitatea impotriva pietrei letale. Lunile treceau, balul de final de an se apropia, Katy pune facultatea in coltul cel mai de jos al prioritatilor, iar inima mamei ei pare sa fie franta de apelurile lui Will. Oare se produsese mutatia? Sau prin plecarea lui la nu-stiu-ce-conferinte se intelegea ca se antreneaza pentru a se razbuna pe luxeni?

Chiar daca la inceput nu-mi placea de Katy si chiar daca am tras sa termin cartea, tot mai vreau sa stiu ce se intampla cu personajele. Finalul e absolut nimicitor si va atentionez de pe acum ca inimile voastre, ale noastre, ale tuturor, se vor frange in milioane de bucatele. Dupa ce am descoperit de ce nu-mi placea personajul feminin - fiind bloggerita, book bloggerita mai exact, toata cartea putea fi foarte usor transformata intr-un fanfic. Si nu zic ca nu sunt pasaje in care parca se exagereaza un pic peste limita. Dar parca tot nu-mi vine sa pun eticheta de "fanfic" pe serie. Da, e un fantasy cu mici urme de fanfic, dar nimic mai mult. Si ce e si mai bine: e un fantasy reusit! - ma asteptam sa ma instrainez de personajele pe care candva incepusem sa le indragesc, insa in schimb de asta, am inceput sa empatizez cu Katy si sa las pur si simplu sa curga povestea, fara sa ma mai deranjeze anumite aspecte ale comportamentului ei.

Cartea mi-a placut mult si se vede ca de la volum la volum ca firul narativ devine din ce in ce mai captivant. Povestea este mai complexa, fara a fi fortata in vreun fel, iar personajele raman cu aceeasi sclipire si nu ai cum sa te plictisesti. Fie ca-i nou sau principal, fiecare personaj in parte e foarte bine construit si conturat, iar deciziile pe care le iau fac parte din caracterul lor. In afara de mica poveste de mai sus, nu sunt pasaje care sa ma fi deranjat si fara sa vreau m-am trezit zambind sau chicotind in timp ce o citeam, ca mai apoi sa raman cu sufletul la gura la scenele de lupta.

"Sa nu crezi in cineva care are ceva de pierdut sau ceva de castigat"! Cum o sa se termine toata misiunea sinucigasa? Iar daca Dawson o revede pe Beth, oare ea o sa mai fie la fel cum o stia el? Cand Will asteapta in bucataria lui Katy, inseamna ca mutatia s-a produs? Vrea razbunarea sau vrea doar sa formeze o "familie fericita"? Cand ajungi sa-ti faci planuri de viitor, oare esti sigur de venirea zilei de maine? Si Blake este oare cea mai buna persoana de incredere? Lupta cu arumii nu s-a terminat, iar finalul se anunta epic. O carte despre sacrificiile pe care le faci pentru persoana iubita, minciunile pe care le spui pentru a te apara si decizii disperate. O recomand ca o serie fantasy buna, alaturi de un Daemon cu doua fete, o Katy ce iubeste sa citeasca si prietenii care fac lucrurile mai usor de suportat!


Nota:

WOW! RECOMAND :)

Katy & Daemon
Ash & Dee
Andrew & Ash Thompson
Dawson & Bethany
Lesa
Will & mama lui Katy
Matthew


Trailer:



Primele doua volume:


     


Diana

5 comentarii:

  1. Jennifer L. Armentrout e genialaaa!!! Seria Lux e din ce in ce mai buna :3...de abia astept sa apara si urmatorul volum,pentru ca trebuie sa aflu ce se intampla in continuare :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-a placut Opal, la fel ca si celelalte doua volume. Abia astept continuarea :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Tanananaaaanaaaa... mai am putin si termin primul volum si intru si eu in rand cu lumea!! Ma bucur mult ca am descoperit seria asta pentru ca e super faina! Eve m-a cam dezamagit si nu stiam daca sa continui sa citesc vol.2 sau sa o iau de la capat cu ceva noi, si ma bucur ca am ales varianta a doua. Sper totusi sa duc pana la final si Eve pentru ca mi-am propus ca sa termin de acum inainte, orice serie o incep, oricat de rea ar fi. La o adica, am citit eu si carti mai naspa de atat! :))
    Pupici si weekend fain!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eve de Anna Carey e geniala si eu zic sa-i mai dai o sansa *.* :3
      xx

      Ștergere
  4. Ador cartile scrise de ea .. Sunt pline cu adrenalina, mister , iubire si presarate pe alocuri cu ura .. Minunate am citit seria Chimie perfecta povesfea celor 3 frati. Am vorbit asa de mult la scoala de ea ca cea mai buna prietena s-a enervat si le-a cumparat , m-am si mirat ca ea nu avea nico tangenta cu cartile si le-a citit si acum am o prietena obesdata de carti ca mine.. Doamne dar multe suntem

    RăspundețiȘtergere

Your opinion matters!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...